Psihologia sportului de performanta

Psihologia sportului de performanta

Infiintata in anii 1920 cu intentia de a folosi ce se cunostea la momentul respectiv despre comportamentul uman pentru optimizarea potentialului sportivilor si pentru cresterea starii de bine a acestora, psihologia sportului a cunoscut apoi un declin de cateva decenii. Aceasta a renascut in 1965, odata cu infiintarea Societatii Internationale de Psihologia Sportului si cu introducerea sa in randul disciplinelor universitare in anii 1970 in Statele Unite ale Americii. Psihologia sportului de performanta este un tratat cuprinzator, bine documentat, cu o importanta componenta practica, tehnica, util tuturor specialistilor in domeniu. Autorii sai sunt nume de marca in aceasta ramura relativ tanara a psihologiei, cu atat mai promitatoare cu cat activitatile sportive incep sa capete un loc tot mai extins in viata oamenilor. Mihai Epuran (1923 – 2020) prof. univ. si dr. in Psihologia Sportului, Doctor Honoris Causa al Universitatii din Craiova si al Universitatii din Iasi, Presedinte al Consiliului Stiintei Sportului din Romania. Irina Holdevici, prof. univ. si dr. in psihologie, este director al Departamentului de Psihologie si Psihoterapie din cadrul Facultatii de Psihologie a Universitatii „Titu Maiorescu" din Bucuresti. Este psihoterapeut, formator si supervizor in hipnoza clinica, ericksoniana si psihoterapie cognitiv-comportamentala, cu o experienta de peste 30 de ani in aceste domenii. A lucrat in domeniul psihologiei sportului de performanta din 1972 cu loturile olimpice de tir, scrima si gimnastica masculina. Florentina Tonita lucreaza in domeniul psihologiei sportului si performantei din 1995, acumuland o experienta care vizeaza toate ariile acesteia (cercetare, psihologia sportului aplicata si academica). In prezent este cadru didactic asociat la Universitatea Titu Maiorescu, la programul de Master in Psihologia Sportului. Prof. Mihai Epuran a avut o activitate universitara de peste 60 de ani, a fost autor a numeroase monografii si manuale universitare in domeniul psihologiei sportului, teoriei si metodologiei cercetarii activitatilor corporale, membru fondator al Federatiei Europene de Psihologia Sportului si Activitatilor Corporale (FEPSAC), membru in comitetul de conducere al FEPSAC si in cel al Societatii Internationale de Psihologie a Sportului. Prin studiile si lucrarile sale, prin munca asidua si neobosita de promovare a psihologiei sportului, prin vasta intindere a cunostintelor specifice domeniului, a fost cel mai apreciat si recunoscut ambasador al psihologiei sportului din Romania, dobandind recunoastere stiintifica la nivel international. Psihologia sportului se prezinta ca un ansamblu de teorii si metode cu caracter teoretic, metodologic si aplicativ de mare insemnatate pentru stiinta activitatilor corporale si mai ales pentru sportul de performanta. Dar cum nicio stiinta nu-si dovedeste viabilitatea decat atunci cand este cultivata si aplicata, tot asa valoarea teoretica si metodologica a psihologiei sportului este data de masura in care antrenorii (in mod deosebit ei, intrucat numarul psihologilor angajati direct in sport este deocamdata relativ redus) cunosc si aplica legitatile acestei discipline in activitatea lor curenta de pregatire si educare a sportivilor. Cu cat numarul adeptilor psihologiei sportului va creste si cu cat se va dezvolta cultura psihologica a celor care intr-un fel sau altul activeaza in sport, cu atat mai bine se vor realiza functiile educative si formative ale acestuia. - autorii CUPRINS Capitolul 1 - Domeniul psihologiei sportului Capitolul 2 - Psihologia performantei sportive Capitolul 3 - Caracterizarea psihologica a sporturilor. Solicitarile psihice in sport Capitolul 4 - Psihologia antrenamentului Capitolul 5 - Psihologia concursului Capitolul 6 - Pregatirea psihica pentru concurs Capitolul 7 - Constientizarea activitatii sportivilor Capitolul 8 - Practica reglarii si autoreglarii starilor psihice Bibliografie Figuri Figura 1.1. Triada cercetare — invatamant — practica Figura 1.2. Sistemul stiintelor psihologice aplicate activitatilor corporale Figura 1.3. Domeniile psihologiei sportului Figura 2.1. Factorii de performanta in trei sporturi diferite Figura 2.2. Factorii „capacitatii de lucru" (Gujalovski) Figura 2.3. Factorii de performanta (K.H. Bauersfeld si G. Schroter) Figura 2.4. Factorii capacitatii de performanta: factori coordonatori. Factorii coordinativi sau capacitati coordinative = indemanare, dexteritate si iscusinta (sunt capacitati determinate de procesele de reglare si ghidare a gesturilor). (Jurgen Weineck) Figura 2.5. Factorii participanti la prestatia fizica (Vassilis Klissouras) Figura 2.5. „Conditiile" realizarii rezultatului sportiv (V.B.Svart si S.V. Hruscev) Figura 2.6. Structura aptitudinii generale motrice („G" — motric) — Epuran, 1968 Figura 2.7. Structura aptitudinii generale motrice („G" — motric) — Epuran, 1968 Figura 2.8. Schema de ansamblu a aptitudinilor performantiale in sport Figura 2.9. Determinarea pluridisciplinara a antrenamentului sportiv (Epuran, 1990) Figura 2.10. Capacitatea psihica Figura 2.11. Factorii dezvoltarii capacitatii psihice (Epuran, 1980) Figura 3.1. Caracterizarea psihologica a unui sport(probe/ ramuri) Figura 3.2. Schema efectelor surmenajului Figura 4.1. Un model sincron al pregatirii psihice Figura 5.1. Trebuinte si motive – relatii Figura 5.2. Categoriile de atribuiri Figura 5.3. Componentele comportamentului tactic (Fr. Mahlo, 1965) Figura 5.4. Un profil „aisberg" (Weinberg & Gould, 1995,p. 105) Figura 5.5. Modelul „catastrofei" (Weinberg & Gould, 1995, p. 105) Figura 5.6. Variatiile anxietatii in functie de etapa in care se gaseste sportivul (Cratty, 1978) Figura 5.7. Corelatia dintre nivelul de anxietate si eficienta activitatii Figura 5.8. Efectele stresului asupra subiectilor cu nivel redus si cu nivel ridicat de anxietate (Cratty, 1978) Figura 5.9. Stresul ca proces (McGrath, 1970) Figura 5.10. Stresul ca stimul (Spielberger, 1972) Figura 5.11. Concepte referitoare la procesul stresului (Martens, 1982) Figura 5.12. Relatia celor trei forme de agresivitate Figura 6.1. Diacronia starilor de preparatie Figura 6.2. Schema comportamentului competitional Figura 6.3. Etapele planificarii realizarilor si evaluarii (dupa J. D. McClements si Cal Botterill) Figura 7.1. Constientizarea activa Figura 7.2. Un model aproximativ al constientizarii progresive Figura 8.1. Schema focalizarii atentiei (Martens, 1987) Figura 8.2. Imaginea ajutatoare pentru constientizarea actiunii degetului Figura 8.3. Schema procesului sofronizarii (din L. Fernandez, 1988, p. 60) Figura 8.4. Conceptia fundamentala a scolii sofrologice (A. Caycedo, 1980) Figura 8.5. Exercitii de respiratie pentru calmarea emotiilor (recomandate de dr. Irina Holdevici) Figura 8.6. Sukhasana (pozitia sezand confortabil) Figura 8.7. Trikonasana (pozitia triunghiului) Figura 8.8. Ardha‑Matsyendrasana (rasucirea coloanei) Figura 8.9. Ardha‑Matsyendrasana (rasucirea coloanei) Figura 8.10. Sarvangasana (lumanarea — stand stalp pe omoplati) Figura 8.11. Halasana (plugul sau stand pe omoplati cu picioarele peste cap) Figura 8.12. Varianta Matsyasana – pozitia pestelui Figura 8.13. Varianta Matsyasana – pozitia pestelui Figura 8.14. Varianta Matsyasana – pozitia pestelui Figura 8.15. Bhujangasana (pozitia cobrei) Figura 8.16. Shalabasana (pozitia greierului sau a lacustei) Figura 8.17. Dhanurasana (pozitia arcului) Figura 8.18. Paschimottanasana (pozitia clestelui) Figura 8.19. Paschimottanasana (pozitia clestelui) Figura 8.20. Siddhasana (postura perfecta) Figura 8.21. Pozitia „jumatate‑pod" Figura 8.22. Pozitia „stand pe cap" Figura 8.23. Masajul organelor abdominale Figura 9.1. Factori ai coeziunii grupului Figura 9.2. Cum se comporta subiectul fata de ceilalti Figura 9.3. Atributele conducerii Figura 9.4. Raportul dintre „programare" si stilul de conducere Tabele Tabelul 1.1. Definitiile psihologiei sportului Tabelul 1.2. Pentru o activitate profesionala eficienta Tabelul 1.3. Cele doua psihologii ale sportului Tabelul 1.4. Principalele concepte ale psihologiei sportului Tabelul 2.1. Stiintele si performanta Tabelul 2.2. Factorii fundamentali ai reusitei sportive (R.N. Singer, 1972) Tabelul 2.3. Prezenta celor „4A" in modelele teoretice ale performantei (Epuran, 1990) Tabelul 2.4. Lista unor atitudini specifice din sport Tabelul 2.5. Componente ale capacitatii psihice Tabelul 3.1. Moduri de caracterizare a sporturilor Tabelul 3.2. Sursele informatiilor Tabelul 3.3. Matricea tipurilor de activitati sportive (M. Kodim, 1964) Tabelul 3.4. Clase de solicitari Tabelul 3.5. Tipuri de solicitari Tabelul 3.6. Conduita in stari psihice de limita (Epuran, 1973) Tabelul 4.1. Antrenamentul total Tabelul 4.2. Antrenamentul „psihologic"/Asistenta psihologica Tabelul 4.3. Tipologia invatarii motrice Tabelul 4.4. Pregatirea psihica a sportivului Tabelul 5.1. Doua principii ale reglementarii concursurilor (S. Hermon) Tabelul 5.2. Caracteristicile regulilor sportive (Morton Deutsch) Tabelul 5.3. Teoria motivatiei de realizare (Weinberg & Gould, 1995) Tabelul 5.4. Cum intelegem teoriile motivatiei de realizare (Weinberg & Gould) Tabelul 5.5. Relatia dintre starile metamotivationale telice si paratelice si nivelul preferat de activare Tabelul 5.6. Factori stresanti competitionali Tabelul 5.7. Manifestari comportamentale in situatii de succes si esec (Ed. Friedrich, 1989) Tabelul 6.1. Pregatirea psihica pentru concurs Tabelul 6.2. „Produsele angajamentului" (J.D. McClements & Cal Botterill) Tabelul 7.1. Principalele componente si aspecte ale constientei de sine Tabelul 7.2. Caile constientizarii Tabelul 8.1. Sinteza tipurilor si mijloacelor reglarii starilor psihice Tabelul 8.2. Constientizare senzoriala la tragatori Tabelul 8.3. Cartela de control in antrenamentul de constientizare la tir Tabelul 8.4. Doua modalitati distincte ale constientei Tabelul 9.1. Plasarea sporturilor colective dupa „distanta de contact" (Pierre Parlebas) Tabelul 9.2. Avantaje si dezavantaje ale celor doua „stiluri" de conducere (J.B. Cratty) Tabelul 9.3. Factorii care realizeaza obiectivele si coeziunea grupului (Antonelli & Salvini, 1978) Casete Caseta 1. Paradigma „solicitari‑tensiune‑adaptare" Caseta 2. Vointa, actiune, efort Caseta 3. Factorii care conditioneaza „stari psihice de limita" la sportivi Caseta 4. Doua principii ale reglementarii concursurilor Caseta 5. Caracteristicile regulilor sportive Caseta 6. Caracteristici ale competitiilor sportive Caseta 7. Teoriile motivatiei au aplicatii si in sportul de performanta Caseta 8. Cateva tipuri de motivatii pentru performanta inalta Caseta 9. Calitati ale atentie

Spune-ti opinia

Numele tau:


Opinia ta: Notă: Codul HTML este citit ca si text!

Nota: Rau           Bun

Introduceti codul din imagine: