Ghid de povestiri terapeutice Povesti si metafore in psihoterapie, in terapia copilului si a familiei, in medicina, coaching si supervizare

Ghid de povestiri terapeutice Povesti si metafore in psihoterapie, in terapia copilului si a familiei, in medicina, coaching si supervizare

Preocuparea pentru rezolvarea problemelor reale cu ajutorul povestilor imaginare urmeaza traditiile basmului si intelepciunii Orientului, precum si invataturile echivalente ale lumii occidentale. Prin intermediul povestilor, psihoterapia si arta vindecarii sunt imbogatite si uneori chiar desavarsite. Pornind de la principiile psihoterapiei sistemice si bazandu-se pe o indelungata experienta in hipnoza clinica autorul ne invita sa ne extindem posibilitatile de interventie terapeutica si ne ofera ofera o colectie de povesti care pot fi utilizate cu succes in consiliere, psihoterapie, pedagogie sau tratamente medicale. In a doua parte a cartii descoperim instrumente precum inducerea transei, recadrarea, utilizarea metaforei, precum si repere clare pentru aplicarea acestei tehnici pentru a aduce schimbari pozitive in oameni, grupuri si organizatii. Stefan Hammel este specializat in psihoterapia copilului si familiei si hipnoterapie. Este membru al Societatii Germane pentru Hipnoza Clinica Milton Erickson si a tinut seminare in Marea Britanie, Franta, SUA si alte tari. Conversatia care ataca direct problemele aduce adesea cu sine o stare de paralizie si de incurcatura. Abordarea fatisa a problemelor si a experientelor traumatice este inlocuita aici prin indeletnicirea cu o poveste cu rol de exemplu, in cadrul careia este mai usor de gasit o solutie, deoarece aceasta inlesneste o conversatie neimpovarata de griji. Conversatia bazata pe povesti care ilustreaza situatia reala face ca dialogul terapeutic sa curga cu usurinta si umor. Discutia despre metafore, povestile exemplificatoare si regandirea solutiilor in cadrul altor domenii decat cele problematice dau aripi creativitatii interlocutorilor. Stefan Hammel Povestile sugestive se adreseaza instantelor inconstiente, ocolind gandirea constienta, cu tendinta ei de a se lasa paralizata de obisnuinte si temeri. Prin urmare, istorisirile ofera consilierii o usurinta care deseori lipseste conversatiilor orientate cognitiv. Solutia este lasata in seama inconstientului, ale carui posibilitati de explorare sunt mai bogate decat cele ale gandirii rationale. Umorul, curiozitatea si optimismul isi gasesc in felul acesta locul in consiliere — intrucat atentia interlocutorului este aparent captata de ceva mai placut decat povara problemelor nerezolvate. De fapt problemele sunt adesea rezolvate chiar in timpul procesului de ascultare, in mod indirect si fara a baga macar de seama. Stefan Hammel Cuprins Cuvant-inainte Introducere 1. Potentialul povestilor 1.1.Accesul 1.2.Traditia 1.3.Aplicabilitatea 1.4. Beneficiile 1.5. Transa, relatia de armonizare (rapport) si sugestia 1.6. Lumea viselor 1.7. Structura si continutul 1.8. Principiile terapeutice 1.9. Viziunea filosofica 1.10. Instructiuni de folosire Partea I. Povestile 2. Facilitarea intelegerii 2.1. Gasirea sensului 2.2. Perceptia si interpretarea 2.3. Intelegerea si neintelegerea 3. Facilitarea sanatatii 3.1. Inima, circulatia sangvina, sangerarile si fluxul sangvin 3.2. Infectii, alergii, boli autoimune 3.3. Pielea si parul 3.4. Tensiune si relaxare musculara 3.5. Senzatiile corporale si perceptia durerii 3.6. Simtul vazului 3.7. Simtul auzului 3.8. Simtul echilibrului 3.9. Vorbirea 3.10. Memoria si accesarea abilitatilor 3.11. Excretia 3.12. Somnul 3.13. Sexualitatea 3.14. Comportamentul alimentar si dependenta 4. Facilitarea starii de bine 4.1. Centrarea pe resurse si gandirea pozitiva 4.2. Atacul si apararea 4.3. Anxietatea 4.4. Compulsivitatea 4.5. Depresia 4.6. Mania 4.7. Lumea viselor, delirul si halucinatia 4.8. Suicidul 4.9. Pierderea si despartirea 5. Facilitarea relatiilor de succes 5.1. Relatia de cuplu 5.2. Familia 5.3. Educatia parentala si plecarea de acasa 5.4. Varsta mijlocie si batranetea 5.5. Prietenii 6. Facilitarea dezvoltarii 6.1. Dezvoltarea si maturizarea 6.2. Invatarea 6.3. Dorinta, vointa si viziunea 6.4. Economia, ordinea, eficienta si calitatea Partea a II-a Metodele 7. Descoperirea povestilor terapeutice 7.1. Folosirea intuitiei 7.2. Folosirea surselor scrise 7.3. Folosirea surselor orale 7.4. Folosirea propriei vieti ca sursa de inspiratie 7.5. Folosirea filmelor si a altor surse media 7.6. Folosirea altor surse de comunicare 8. Dezvoltarea povestilor terapeutice prin dialog 8.1. Dezvoltarea povestilor prin intrebari sistemice 8.2. Transformarea metaforelor‑problema in metafore‑solutie 8.2.1. Abordarea bazata pe reguli: urmarea regulilor implicate de metafora 8.2.2. Abordarea bazata pe exceptie: identificarea exceptiei de la regula in cazul metaforei 8.2.3. Abordarea prin desene animate: crearea flexibila a metaforelor 8.2.4. Variatiuni pornind de la tema metaforei 8.3. Dezvoltarea povestilor impreuna cu copiii 9. Inventarea povestilor terapeutice 9.1. Tipurile de povestiri terapeutice 9.1.1. Povesti exemplificatoare si povesti metaforice 9.1.2. Modele pozitive, modele negative si modele euristice 9.1.3. Model de clasificare a tipurilor de naratiuni terapeutice 9.2. Formele de baza ale sugestiei 9.2.1. Sugestia declarativa 9.2.2. Sugestia directiva 9.2.3. Sugestia implicita 9.2.4. Sugestia interogativa 9.3. Interventii terapeutice de baza in cadrul povestirii 9.3.1. Recadrarea reala si non‑reala 9.3.2. Destabilizarea si stabilizarea 9.3.3. Redirectionarea atentiei in sensul opus 9.3.4. Intreruperea si reconditionarea tiparelor 9.3.5. Reinterpretarea povestilor de viata 9.3.6. Cresterea si reducerea complexitatii 9.3.7. Utilizarea simptomului 9.3.8. Externalizarea si vizualizarea 9.3.9. Interventia prin modele pozitive si negative 9.3.10. Crearea de atitudini de asteptare, exploratorii si de invatare 9.3.11. Interventii bazate pe relatia de armonizare (rapport) 9.3.12. Interventiile bazate pe recompense si pedepse 39.4. Structurile narative 9.4.1. Structura clasica 9.4.2. Abordarile bazate pe reguli, pe exceptii,pe desene animate si pe paradox 9.4.3. Activitate profesionala competenta si incompetenta 9.4.4. Perioadele de succes 9.4.5. Locurile de succes 9.4.6. Parlamentul intern si ceasca de ceai 9.4.7. Externalizarea ambivalentei sub forma dialogului 9.4.8. Externalizarea ambivalentei sub forma a doua locuri indepartate 9.4.9. Externalizarea ambivalentei sub forma a doua tipuri de miscare 9.5. Genurile narative 9.5.1. Anecdote si povesti biografice 9.5.2. Studii de caz 9.5.3. Fabule, basme, farse si legende 9.5.4. Proza scurta si povesti cu aventuri 9.5.5. Studii si descoperiri despre natura 9.5.6. Listele si descrierile 9.5.7. Citate si aforisme 9.5.8. Poezia 10. Istorisirea povestilor terapeutice 10.1. Inainte de a incepe povestirea 10.2. Inceperea istorisirii povestilor 10.3. Increderea in puterea povestilor 10.3.1. A reduce lucrurile la esenta 10.3.2. Reducerea la elementele concrete 10.4. Transa si fenomenele de transa 10.4.1. Utilizarea transei 10.4.2. Continuturile care induc transa 10.4.3. Tipare de vorbire care induc transa 10.4.4. Modalitatile de exprimare si de miscare ce induc transa 10.4.5. Utilizarea fenomenelor de transa 10.5. Interventii terapeutice in detaliu 10.5.1. Clarificarea obiectivelor si a misiunii 10.5.2. Intrebarile specifice anamnezei 10.5.3. Pregatirea si urmarirea ulterioara a terapiei 10.5.4. Personalizarea continutului narativ 10.5.5. Acordarea de prioritate continutului narativ 10.5.6. Presararea sugestiilor 10.5.7. Folosirea sensurilor duble (ambiguitatilor) si a conotatiilor 10.5.8. Utilizarea asonantelor 10.5.9. Evitarea rezistentei 10.6. Povestile succesive si povestile in povesti 10.7. Dupa istorisirea povestilor 11. Povestile terapeutice nonverbale 11.1. Povesti pictate si modelate 11.2. Povesti pantomimice 11.3. Povesti concrete si traite Index de povesti Bibliografie

Spune-ti opinia

Numele tau:


Opinia ta: Notă: Codul HTML este citit ca si text!

Nota: Rau           Bun

Introduceti codul din imagine: